de Justin Gafiuc și Catalin Tolontan
Operațiunea de joi din Ciudad de Mexico a venit în urma cererilor autorităților române. Tribunalul București a emis pe 23 martie un mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui, pentru șantaj. Iar DIICOT, într-un referat întins pe 66 de pagini, îl acuză pe Florian Tudor de constituirea unui grup infracțional organizat, instigare la tentativă de omor calificat și instigare la șantaj.
Bandele de români din Mexic, cu baze în zona Olteniei, cu care schimbau permanent bani, sunt un subiect pe care justiția noastră l-a tratat multă vreme prin dosare închise, așa cum Libertatea a relatat într-o investigație începută în iulie 2019.
Bandele care trafichează oameni pe ruta România-Mexic-SUA
În trei dosare descoperite de Libertatea, instanțe din țară au achitat 7 lideri ai clanurilor Chiciu și Sărdaru din Craiova, în dosare în care au intrat probe ale DIICOT, unele obținute cu sprijinul FBI.
Peste 4.000 de români au fost traficați peste granița Mexic-SUA în cinci ani de zile de aceste bande. Unii dintre ei erau inserați în SUA în rețele de prostituție, cerșit sau furt.
Conform descoperirilor jurnaliștilor Libertății din aceste dosare închise în România, traficanții români ajunseseră să discute despre avantajele pe care le obțin prin coruperea unui judecător american din San Diego.
”Implicarea autorităților de investigație americane a mobilizat și pe cele din Mexic și din România”, a explicat o sursă din DIICOT, pentru Libertatea, procesul care a urmat și din care face parte și arestarea de joi.
”Rechinul” susține de multă vreme că este victima unor reglări de conturi din partea unor adevărate bande, el susținînd că a făcut afaceri legitime în Mexic ”de 10 ani de zile”.
”E adevărat, clientul meu e în custodia autorităților mexicane. Nu știu exact cum a decurs arestarea. El va fi prezentat unui judecător care se va pronunța asupra cererii de extrădare. Procedura poate dura două-trei săptămâni”, a spus pentru ziar avocatul lui Tudor, Robert Bică.
Investigațiile Libertatea și RISE
În iulie 2019, Libertatea dezvăluia cum clanuri din Craiova se îmbogățesc pe baza exploatării oamenilor traficați, în special romi aflați în situații vulnerabile, și din furturile de pe cardurile copiate în Mexic și devalizate apoi prin conexiunile din toată lumea.
În 2020, o investigație jurnalistică internațională realizată de OCCRP, RISE Project, Quinto Elemento Lab și Mexicanos Contra la Corrupción y la Impunidad a arătat că „Rechinul” este liderul unei organizații transnaționale care a dus clonarea de carduri bancare la nivel aproape industrial și a făcut profituri de sute de milioane de euro.
